Între 10% și 15% din energia unei clădiri se poate pierde prin pardoseală, în special în zonele aflate deasupra unor spații neîncălzite sau în contact direct cu solul. O termoizolare eficientă reduce pierderile de căldură, îmbunătățește confortul termic și contribuie la scăderea consumului de energie.

Din perspectiva eficienței energetice, pardoseala este, alături de fațadă și acoperiș, una dintre principalele zone expuse pierderilor de căldură. Una dintre cauzele frecvente ale acestor pierderi este grosimea insuficientă a stratului termoizolant. Materialele termoizolante convenționale, precum polistirenul sau vata minerală, necesită, de regulă, grosimi mai mari pentru atingerea rezistenței termice recomandate, iar compromisul se face adesea tocmai la grosimea termoizolației.

Rezultatul? Suprafețe reci, consum mai mare de energie, încăperi care se încălzesc greu și sisteme de încălzire în pardoseală care nu funcționează la potențialul proiectat.

Soluția? Utilizarea unei termoizolații performante pentru pardoseli, care să răspundă acestor nevoi, precum plăcile termoizolante PIR.

În cazul plăcilor THERMOTOP, conductivitatea termică declarată de λD = 0,021 W/mK permite obținerea unei rezistențe termice ridicate la grosimi reduse, având o capacitate de termoizolare aproape dublă față de polistiren și vată minerală. Plăcile PIR sunt astfel potrivite pentru optimizarea cotelor constructive în proiectele de pardoseli reci sau încălzite, atât în clădirile noi, cât și în proiectele de reabilitare.

În clădirile noi, o termoizolație performantă contribuie la respectarea cerințelor de eficiență energetică și la optimizarea cotelor constructive. În proiectele de reabilitare, unde fiecare centimetru contează, alegerea materialului termoizolant poate face diferența dintre o intervenție simplă și una care presupune modificarea ușilor, pragurilor, scărilor sau instalațiilor existente.

Plăcile PIR răspund acestor provocări printr-o rezistență termică ridicată la grosimi reduse, o bună rezistență la compresiune și stabilitate dimensională în timp.

Ce este o pardoseală rece și ce este o pardoseală încălzită?

Prin pardoseală rece înțelegem o pardoseală fără un sistem de încălzire integrat. Pentru limitarea pierderilor de energie, aceasta trebuie să includă în stratificație și izolație dimensionată corespunzător.

Rolul termoizolației este de a reduce transferul de căldură către sol sau către spațiile neîncălzite, de a limita efectul punților termice și de a menține o temperatură mai ridicată la suprafața pardoselii.

În cazul construcțiilor vechi, în care fundația sau placa din beton nu au fost termoizolate, izolarea pardoselii este esențială, chiar dacă aceasta nu include un sistem de încălzire. Fără un strat termoizolant corespunzător, o cantitate importantă de energie poate fi pierdută prin straturile inferioare.

O pardoseală încălzită este un sistem de încălzire instalat sub finisajul podelei, care transmite căldura către încăpere de jos în sus. Podeaua devine astfel o suprafață radiantă, iar căldura se distribuie mai uniform în încăpere.

Cele mai utilizate variante sunt:

• încălzirea în pardoseală cu agent termic, în care apa caldă circulă prin conducte montate în șapă;
• încălzirea electrică în pardoseală, realizată cu ajutorul cablurilor, covorașelor sau foliilor electrice.

În ambele cazuri, stratul termoizolant amplasat sub sistemul de încălzire are un rol esențial. Acesta limitează pierderile de căldură în jos și direcționează energia termică spre interiorul încăperii, contribuind la funcționarea eficientă a sistemului și la atingerea mai rapidă a parametrilor proiectați.

Rolul termoizolației pardoselii în anvelopa clădirii

Alături de pereții exteriori și acoperiș, pardoseala este o componentă esențială a anvelopei clădirii. Atunci când se află în contact cu solul sau deasupra unui spațiu neîncălzit, aceasta poate deveni o zonă importantă de pierdere a căldurii, dacă structura nu este termoizolată corect.

Temperatura aerului nu este singurul factor care determină confortul termic într-o încăpere. La fel de importantă este temperatura suprafețelor interioare: pereți, plafon, ferestre și pardoseală. O încăpere poate avea o temperatură interioară aparent corectă, dar pardoseala poate rămâne rece atunci când pierde constant energie către sol sau către spațiul neîncălzit de dedesubt. Din punct de vedere tehnic, fenomenul apare atunci când rezistența termică a structurii pardoselii este insuficientă sau neizolată. Cu cât stratul de izolație este mai mic, cu atât cantitatea de căldură transferată către sol sau către spațiul inferior este mai mare.

Problema este întâlnită frecvent:

• la case construite direct pe sol;
• în apartamente aflate deasupra subsolurilor neîncălzite;
• în încăperi situate peste garaje, ganguri sau spații deschise;
• la clădiri vechi cu plăci din beton neizolate;
• la extinderi în care termoizolația pardoselii nu este racordată corect cu cea a pereților;
• în proiecte în care s-a instalat încălzirea în pardoseală fără dimensionarea corectă a termoizolației de sub sistem.

Performanța pardoselii influențează direct:

• necesarul de energie pentru încălzire;
• pierderile de căldură către sol sau către spațiul inferior;
• temperatura suprafeței interioare;
• eficiența sistemului de încălzire în pardoseală;
• temperatura necesară a agentului termic;
• riscul apariției zonelor reci și a punților termice la marginea încăperilor;
• performanța energetică globală a clădirii.

Pierderile de căldură pot apărea atât prin suprafața pardoselii, cât și în zonele în care continuitatea stratului termoizolant este întreruptă. Racordurile dintre pardoseală, fundație și pereții exteriori, precum și rosturile dintre plăcile termoizolante pot deveni punți termice și pot genera pierderi suplimentare de energie.

Din acest motiv, performanța pardoselii nu depinde doar de conductivitatea termică a materialului ales, ci și de continuitatea stratului termoizolant și de execuția lucrării.

Plăcile PIR THERMOTOP, datorită îmbinării de tip „L”, permit realizarea unei izolări termice continue a pardoselii, reducând riscul apariției  punților termice la îmbinarea dintre plăci.

O pardoseală corect proiectată nu înseamnă doar alegerea unei plăci termoizolante performante. Contează modul în care este realizat întregul sistem: continuitatea stratului termoizolant, planeitatea suportului, distribuția sarcinilor, respectarea etapelor, punerea în operă, racordarea izolației pardoselii cu fundația, soclul și termoizolația fațadei.

În cazul sistemelor de pardoseli încălzite, rolul termoizolației este și mai important. Căldura produsă trebuie direcționată către interiorul încăperii, nu transferată în jos, prin placa structurală, către sol sau către spațiul inferior. Dacă termoizolația este insuficientă sau prezintă discontinuități, o parte din energia termică se pierde în straturile inferioare. În această situație, pardoseala se încălzește mai greu, iar centrala termică sau pompa de căldură funcționează pentru perioade mai lungi, generând costuri suplimentare pentru încălzirea aceluiași spațiu.

Prin utilizarea plăcilor PIR THERMOTOP, pierderile de căldură către stratul inferior sunt limitate, iar energia este transmisă cu prioritate către suprafața pardoselii și către interiorul încăperii. Astfel, sistemul poate atinge într-un timp mai scurt temperatura optimă, poate lucra la parametrii proiectați și poate menține confortul termic cu un consum mai redus de energie.

Ce cerințe de eficiență energetică se aplică în România?

În România, cerințele privind eficiența energetică a clădirilor sunt stabilite în principal prin Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și prin Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022.

Aceste reglementări se aplică atât clădirilor noi, cât și clădirilor existente care trec prin renovări majore.

Pentru clădirile noi, obiectivul este reducerea consumului de energie și încadrarea în standardul nZEB, adică în categoria clădirilor cu un consum de energie aproape egal cu zero. Cadrul legal prevede și o pondere de 30% a energiei din surse regenerabile în energia primară totală consumată, calculată conform metodologiei aplicabile.

În cazul renovărilor majore, lucrările trebuie să contribuie la îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, în măsura în care intervenția este posibilă din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Acest lucru înseamnă că elementele anvelopei clădirii — pereții, acoperișul și pardoseala — trebuie analizate și termoizolate corespunzător.

Pentru pardoseli, cerințele se traduc prin limitarea pierderilor de căldură către sol sau către spațiile neîncălzite și prin alegerea unei termoizolații care asigură rezistența termică necesară fără să compromită cotele constructive ale proiectului.

Valori recomandate pentru pardoseli și planșee inferioare

Conform Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, valorile recomandate pentru rezistența termică corectată, R’, a pardoselilor și planșeelor inferioare sunt:

Valorile din tabel se referă la rezistența termică a întregului element constructiv, nu doar la stratul de termoizolație. Grosimea termoizolației nu se stabilește doar prin raportarea la valorile din tabel, ci printr-un calcul termotehnic realizat pentru întreaga structură a pardoselii și pentru nivelul de performanță energetică urmărit.

De ce sunt plăcile PIR eficiente pentru termoizolarea pardoselilor?

Plăcile termoizolante PIR se caracterizează printr-un coeficient foarte redus de conductivitate termică (λ=0,021 W/mk), rezistență bună la compresiune (≥120 kPa) și stabilitate dimensională ridicată.

Principalul lor avantaj este conductivitatea termică redusă. Aceasta permite obținerea unei rezistențe termice ridicate la grosimi mai mici decât în cazul multor soluții termoizolante convenționale.

Un exemplu este placa THERMOTOP AL, utilizată în sistemele de pardoseli reci și încălzite. Aceasta are o conductivitate termică declarată de λD = 0,021 W/mK, o rezistență la compresiune de minimum 150 kPa și este disponibilă în grosimi cuprinse între 20 și 200 mm. Plăcile PIR THERMOTOP sunt prevăzute cu îmbinare de tip L, care contribuie la realizarea unui strat termoizolant continuu, având un rol esential în minimizarea punților termice.

Aceste caracteristici sunt importante în cazul pardoselilor, deoarece stratul termoizolant trebuie să îndeplinească simultan mai multe funcții:

1. să limiteze pierderile de căldură către sol sau către spațiul inferior;
2. să contribuie la creșterea și menținerea confortului termic;
3. să reducă necesarul de energie pentru încălzire;
4. să asigure rezistența necesară pentru preluarea sarcinilor permanente;
5. să permită obținerea rezistenței termice proiectate fără creșterea excesivă a grosimii pardoselii;
6. să asigure continuitatea stratului termoizolant, inclusiv în zonele de îmbinare dintre plăci.

Datorită caracteristicilor plăcilor PIR și ale fețelor de protecție, principalele beneficii ale utilizării acestora în pardoseli sunt:

• reducerea pierderilor de căldură și optimizarea costurilor de exploatare ale clădirii pe termen lung;
• optimizarea cotelor constructive datorită performanței termice obținute la grosimi reduse;
• valorificarea mai eficientă a spațiului util, în special în proiectele de renovare;
• montaj rapid, deoarece plăcile sunt ușoare și ușor de manevrat și instalat;
• reducerea riscului apariției punților termice între plăci, datorită îmbinărilor de tip L;
• rezistență bună la compresiune și capacitatea de a prelua sarcinile transmise prin straturile pardoselii;
• stabilitate dimensională ridicată și menținerea performanței termice în timp, atunci când plăcile sunt alese și montate corect.

Prin reducerea fluxului termic descendent, sistemul de încălzire poate ajunge mai repede la parametrii proiectați, poate funcționa la temperaturi mai reduse ale agentului termic și poate menține temperatura interioară cu un consum mai mic de energie.

Cu cât poate reduce o placă PIR grosimea pardoselii reci sau încălzite?

Rezistența termică a unui material termoizolant se calculează prin raportul dintre grosimea stratului, exprimată în metri, și coeficientul său de conductivitate termică R = d / λ, unde:

• R este rezistența termică, exprimată în m²K/W;
• d este grosimea materialului, exprimată în metri;
• λ este conductivitatea termică, exprimată în W/mK.

De exemplu, o placă PIR THERMOTOP cu o conductivitate termică declarată de λ = 0,021 W/mK și o grosime de 50 mm asigură o rezistență termică de aproximativ: R = 0,05 / 0,021 = 2,38 m²K/W

Pentru obținerea aceleiași rezistențe termice numai prin placa termoizolantă, grosimile necesare ar fi:

Valorile utilizate sunt reprezentative pentru produsele destinate termoizolării pardoselilor. Conductivitatea termică diferă însă în funcție de tipul și performanța declarată a fiecărui produs.

În termeni practici, un strat de PIR de 50 mm poate reduce grosimea sistemului cu aproximativ:

• 20 mm față de un material cu λ = 0,030 W/mK;
• 30–35 mm față de un EPS pentru pardoseli cu λ = 0,035 W/mK;
• 40 mm față de o vată minerală pentru pardoseli cu λ = 0,038 W/mK.

Pentru arhitect/proiectant, constructor sau beneficiar, centimetrii economisiți pot însemna:

• maximizarea spațiului util;
• păstrarea cotelor existente ale ușilor și pragurilor;
• reducerea grosimii totale a sistemului de pardoseală rece sau încălzită;
• realizarea mai simplă a racordurilor către terase și balcoane;
• mai mult spațiu disponibil pentru șapă, instalații și sistemul de încălzire în pardoseală;
• evitarea unor lucrări suplimentare în proiectele de renovare.

Totodată, comparația de preț dintre plăcile PIR și alte soluții de termoizolare trebuie făcută pentru aceeași rezistență termică, nu pentru aceeași grosime. Compararea a două materiale cu grosimi identice nu reflectă performanța reală a sistemului, deoarece acestea au coeficienți de conductivitate termică diferiți. O analiză corectă trebuie să ia în calcul grosimea necesară pentru atingerea performanței termice proiectate, impactul asupra cotelor constructive, costurile lucrărilor suplimentare și costurile de exploatare ale clădirii pe termen lung.

Sisteme de pardoseală cu plăci PIR Thermotop

Sistem de pardoseală rece pe sol cu plăci PIR Thermotop

O pardoseală rece pe sol trebuie să asigure rezistență mecanică, controlul umidității și continuitatea termoizolației.

Într-o soluție care include plăci PIR atât sub placa structurală, cât și sub șapă, stratificația poate include:

1. Teren natural – reprezintă suportul de bază al construcției.
2. Teren compactat – asigură stabilitatea și reduce riscul tasărilor.
3. Strat de rupere a capilarității – împiedică infiltrația apei.
4. Termoizolație THERMOTOP – reduce pierderile de căldură către sol.
5. Folie din polietilenă – protejează termoizolația și separă straturile.
6. Placă din beton armat – cu rol structural.
7. Termoizolație THERMOTOP – crește rezistența termică.
8. Șapă de egalizare – cu rolul de a corecta eventualele denivelări.
9. Finisaj de pardoseală – reprezintă stratul final al sistemului.

Alcătuirea exactă, poziția membranelor și grosimea fiecărui strat se stabilesc prin proiect, în funcție de caracteristicile terenului, sarcinile prevăzute, condițiile de umiditate și performanța termică urmărită.

Sistem de pardoseală încălzită cu agent termic și plăci PIR Thermotop

Într-o pardoseală încălzită, șapa devine o suprafață radiantă. Conductele încălzesc masa șapei, iar aceasta transferă energia către încăpere. Pentru ca energia să fie direcționată eficient în interior, stratul de sub sistemul de încălzire trebuie să limiteze transferul termic și pierderile prin straturile inferioare. Plăcile PIR au un rol esențial în împiedicarea transferului de căldură către placa structurală, fundație și sol.

Într-un sistem de pardoseală încălzită care include plăci PIR cu fețe din aluminiu, cum este cazul THERMOTOP AL, folia de aluminiu de 50 μm, aplicată pe ambele fețe, se încălzește odată cu sistemul și contribuie la distribuirea căldurii la nivelul suprafeței plăcii și al șapei.

Într-un sistem de pardoseală încălzită cu izolație termică din plăci, stratificația include:

1. Teren natural – reprezintă suportul de bază al construcției.
2. Strat de umplutură compactată – asigură stabilitatea straturilor superioare.
3. Strat de rupere a capilarității – nu permite infiltrarea apei.
4. Termoizolație THERMOTOP – reduce pierderile de căldură către sol.
5. Folie din polietilenă – protejează termoizolația și separă straturile.
6. Placă din beton armat – cu rol structural.
7. Termoizolație THERMOTOP AL – limitează transferul de căldură către straturile inferioare.
8. Sistem de încălzire – cu agent termic, în care apa caldă circulă prin conducte montate în șapă; cu covor încălzire sau foliilor electrice în cazul pardoselilor cu șapă uscată.
9. Șapă radiantă – acumulează și distribuie uniform căldura.
10. Finisaj de pardoseală – stratul final al sistemului.

În funcție de alcătuirea proiectată, între termoizolație și șapă se poate prevedea și o folie de separație și protecție.

Dimensionarea corectă a termoizolației, în speță a plăcilor PIR, ajută sistemul de încălzire să funcționeze în regimul prevăzut prin proiect, susținând:

• temperaturi de tur reduse;
• distribuția uniformă a căldurii;
• reducerea timpilor de funcționare;
• un nivel ridicat de confort termic;
• exploatarea eficientă a sursei de căldură, cu costuri reduse.

Aspecte esențiale de proiectare și montaj

Pentru ca sistemul de pardoseală să atingă performanța proiectată, trebuie respectate câteva principii esențiale:

• grosimea termoizolației se stabilește prin calcul termotehnic;
• suportul trebuie să fie plan, curat și stabil;
• plăcile PIR trebuie montate continuu, cu îmbinările de tip L închise corect;
• termoizolația trebuie protejată înaintea turnării betonului sau a șapei;
• poziția foliilor și a membranelor se stabilește în funcție de alcătuirea proiectată;
• șapa trebuie dimensionată pentru sarcinile permanente și de exploatare;
• la marginea șapei încălzite trebuie prevăzută o bandă perimetrală;
• racordurile cu fundația, soclul, pereții, pragurile și instalațiile trebuie tratate separat, pentru limitarea punților termice.

Performanța finală nu depinde doar de materialul ales, ci și de continuitatea sistemului și de calitatea execuției.

Întrebări frecvente

Plăcile PIR pot fi folosite în sistemele de încălzire în pardoseală?

Da. Plăcile PIR pot fi utilizate în sisteme de încălzire în pardoseală cu agent termic sau electrice, sub șapa încălzită ori în sisteme uscate proiectate corespunzător.

Datorită rezistenței la compresiune, conductivității termice reduse și rezistenței termice ridicate, plăcile PIR limitează pierderile de căldură prin conducție către placa structurală, sol sau spațiul inferior. THERMOTOP AL este recomandată de producător inclusiv pentru pardoseli reci și încălzite.

Atât în proiectele de reabilitare termică, unde există constrângeri de înălțime, cât și în construcțiile noi, plăcile PIR THERMOTOP reprezintă o soluție performantă pentru termoizolarea pardoselilor.

Care este avantajul PIR față de o termoizolație convențională?

Principalul avantaj este conductivitatea termică redusă. Pentru aceeași rezistență termică, PIR necesită o grosime mai mică decât un material cu o conductivitate termică mai mare.

Spre exemplu, o placă PIR THERMOTOP de 100 mm, cu λ = 0,021 W/mK, oferă o rezistență termică de aproximativ 4,76 m²K/W. Pentru obținerea unei rezistențe termice similare ar fi necesari aproximativ 170 mm de polistiren cu λ = 0,035 W/mK sau aproximativ 176 mm de vată minerală cu λ = 0,037 W/mK.

În plus, plăcile PIR au o durată mare de viață, datorită stabilității dimensionale nu se tasează, nu se contractă și nu își pierd capacitatea de izolare în timp. Conform testelor efectuate în laboratoare notificate european, modificările fizice sunt sub 3%.

Ce grosime de PIR se montează sub pardoseală?

Grosimea se stabilește împreună cu arhitectul sau proiectantul clădirii. La alegerea acesteia se ține cont dacă fundația sau placa din beton este deja termoizolată, precum și de spațiul disponibil în alcătuirea pardoselii. Valoarea finală se determină prin calcul termotehnic, în funcție de alcătuirea completă a pardoselii, contactul cu solul, caracteristicile spațiului aflat dedesubt și performanța termică urmărită.

PIR poate fi montat direct sub șapă?

Da. Plăcile THERMOTOP pot fi montate sub șapă, într-un sistem proiectat și executat corespunzător. Suportul trebuie să fie plan și stabil, plăcile trebuie montate continuu, iar peste acestea se aplică folia sau stratul de separare și protecție prevăzut în alcătuirea sistemului.

De ce PIR poate avea o grosime mai mică decât alte materiale?

Pentru că are o conductivitate termică redusă. Cu cât valoarea λ este mai mică, cu atât grosimea necesară pentru atingerea aceleiași rezistențe termice este mai mică.

Îmbinarea de tip L elimină toate punțile termice?

Îmbinarea de tip L contribuie la continuitatea stratului termoizolant și la reducerea punților termice care se pot forma la îmbinarea dintre plăci. Aceasta limitează apariția rosturilor deschise și a căilor directe de transfer al căldurii. Punțile termice din zonele de racord cu soclul, fundația, stâlpii, pragurile, pereții și instalațiile trebuie însă tratate separat, prin detalii constructive proiectate corespunzător.

Cum se compară prețul a două materiale termoizolante?

Produsele trebuie comparate pentru aceeași rezistență termică. Compararea prețului unor materiale cu aceeași grosime este o greșeală frecventă, deoarece nu ține cont de capacitatea de termoizolare raportată la grosimea materialului.

Spre exemplu, o placă PIR THERMOTOP de 30 mm, cu λ = 0,021 W/mK, asigură o rezistență termică de aproximativ 1,43 m²K/W. Pentru obținerea unei rezistențe termice similare ar fi necesari aproximativ 50 mm de polistiren cu λ = 0,035 W/mK sau aproximativ 55 mm de vată minerală cu λ = 0,038 W/mK.

Comparația corectă trebuie să ia în calcul nu doar costul materialului, ci și grosimea totală necesară, impactul asupra cotelor constructive, costul straturilor auxiliare și eventualele lucrări suplimentare care pot fi evitate.

Concluzie

O pardoseală performantă contribuie direct la confortul termic, la reducerea consumului de energie și la funcționarea eficientă a clădirii pe termen lung.

În pardoselile reci, plăcile PIR limitează pierderile de căldură către sol sau către spațiile neîncălzite. În sistemele de încălzire în pardoseală, acestea reduc transferul termic către straturile inferioare și direcționează energia către interiorul încăperii.

Cu o conductivitate termică declarată de λD = 0,021 W/(m·K), grosimi cuprinse între 20 și 200 mm, îmbinare de tip L și o rezistență la compresiune de minimum 120 kPa, plăcile THERMOTOP sunt adaptate proiectelor în care performanța termică trebuie obținută fără creșterea excesivă a grosimii pardoselii.

Avantajul este relevant atât în construcțiile noi, unde permite optimizarea cotelor și integrarea instalațiilor, cât și în proiectele de reabilitare, unde fiecare centimetru economisit poate evita intervenții suplimentare asupra ușilor, pragurilor sau scărilor.

Performanța finală depinde însă de dimensionarea corectă a termoizolației, de alcătuirea completă a sistemului și de calitatea execuției. Atunci când aceste elemente sunt coordonate încă din faza de proiectare, pardoseala contribuie eficient la performanța energetică a întregii clădiri.

Cu plăcile PIR THERMOTOP, performanța nu ocupă mai mult spațiu. Îl folosește mai eficient. Descoperă toate beneficiile plăcilor PIR aici.